
Perfect! Am ramas mangaiata de luna. Din ce in ce mai des mi se pare normal sa ma imbrac in stralucirea licuricilor. Ei stiu ce simt eu dar se multumesc sa fie tacuti, se limiteaza sa imi deseneze pe asfaltul topit de absenta ta urmele vechilor iubiri.
Si daca spun ca destinul este departe de mine? M-am urcat in primul vagon….necunoscutul nu e acolo. Dar nu conteaza… ma plimb pe campuri de stele, cu iarba inalta unde poti vedea prinse de firele de iarba raza cenusii de soare. Am o mie de ganduri ce ma duc mereu pe marginea izvorului. Si vad cum prin apa tulbure coboara bucati de inimi distruse. Ma sufoc in aerul asta mult prea trist. Nu sunt ucisa de iubire, sunt ucisa doar de iluzii…
Imi este imposibil ca stand la fereastra mea…sa las, sa arunc totul noptii. E trista , atat de singuratica incat nu merita. As putea sa ador stelele? Nu! Luna m-ar uri…..stele sunt iubitii ei…..
Si daca as ingenunchea pe apa, daca as lasa pietrele sa zboare in jurul focului din mine, iar nisipul marii sa stinga cascada asta? Poate ca luna m-ar intelege….
DA-MI O STEA! Ai sute….. da-mi si mie ocazia sa fiu o zi nemuritoare. Atat. Sa traiesc o zi pentru totdeauna! …iar cand, dupa sute de ani in acea zi, vei aparea din nou…..stii ce voi face? Iti voi stinge steaua! O voi ascunde sub pleoapa mea. Si tu , luna, ma vei privi amar. Iar din craterele tare vor curge zapezi rosii, picaturile se vor prelinge pe nori….si vor desena seninul asta intr-un rosu aprins.
Si ii vei dori bucurie lumii asa cum o fac si eu acum.
Dar iti vei vrea si sa tipi. Sa iti distrugi ceara in care esti imbracata si sa alergi desculta prin Cosmos…nu e asa? Ha ha, am dreptate!…STIU ca am dreptate. De ce esti tacuta? Haide , luna mea….vorbesc dupa atatea mii de secunde cu tine si tu….
Prea bine. Dar nu imi place ca ma privesti cu tacerea asta. Sunt eu trista dar nu vreau sa te vad si pe tine asa. Ti-am omorat o stea si i-am ascuns lumina in mine. Numai pentru a ma salva. Mie imi place culoarea ……………ROSU. Si tie? O sa te colorez toata in rosu. Da! Tacerea ta va fi….rosie! …surasul tau ce s-a stins va si el….ROSU! ….toata vei fi rosie.
Asa lumea nu va intelege ca suferi pentru ca un suflet nebun ti-a inecat o stea ca pe o simpla muritoare. Eu ma pierd in noapte. Tu iarta-ma cu noaptea. Suntem la fel. … Nu intelegi?
Ascunde-ti durerea intre coste, iar pe mine aseaza-ma langa ochii tai. Nu mai fii trista… daca ai sa continui asa, am sa te spun curcubeului..El ma iubeste! Si e mereu vesel cand ma vede.
Nu….stii ca am mintit. Ajuta-ma sa traiesc. Ajuta-ma sa te strang in brate! Invata-ma. Si eu o sa iti arat culorile. Dar nu rosul, caci in rosu se coloreaza lumina si durerea.


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu