Sunt agatata de luciditatea unei stanci…..
Parul meu e suparat……prea viu ca sa mai danseze in vant.
Si noaptea…stiti ce imi face noaptea? Mi-a luat fata in mainile ei de stele,
Si m-a sarutat pe frunte cu luceferi…
Dar in seara asta…..
Noaptea pare spitalizata in sarutul tau.
E frumoasa. Frumoasa in somnul ei.
Are perfuzii, si bautura eternitatii I se scurge din cicatrici…
Nu imi e mila de ea, dar imi place sa imi petrec noptile langa patul ei, amintindu-i…
Stelele i-au adus flori, regina noptii i-a cazut la picioare…
Si oamenii isi fac probleme legate de esecurile lor, cand noaptea e bolnava pentru fiecare dintre noi.
luna se sacrifica zilnic pentru iubirea muritorilor, iar stelele inghit sperantele....se"drogheaza" cu iluzii si noi...........zambim! asta este darul luminii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)


foarte frumos:)
RăspundețiȘtergeredesi nu als urme (comentarii) te citesc mereu si mi place cum scrii:)
las...
RăspundețiȘtergerece melodie...divina! m-a cucerit!
RăspundețiȘtergerede randurile tale nu mai adaug nimic...ireprosabil:D