Sa va vorbesc despre un copil de lupoaica, cu suflet de inger care s-a indragostit de un baiat ce respira ca un barbat. Si de fiecare datt cand erau mult prea aproape ea ii spunea: te plac, “ esti al meu” – ii striga gandul nebun dupa zambetul lui.
“ esti al meu” cand te transformi intr-o picatura de ploaie ce poate schimba raceala de afara. O sa te si numesc “ingerul meu, raiului nascut din ocean”. Tu esti raiul meu,numai daca imi devii obiectul de crezare al unui univers in care te pot iubi oricand, oriunde.
Sa mergem pe partea estica a pupilei tale, si sa iti sap cu o geana in albastrul irisului numai pentru a elibera valurile unei inimi ce isi canta durerea la o chitara pe malul nisipos al unei plaje demult uitate.
“Tu esti raiul meu”, cel ce nu poate intelege nimic, decat regretele. Cel ce nu spune nimic, chiar daca este intrebat. Nu pot crede nimic, nu imi spune secrete pe care sufletul tau le ascunde in borcanele cu dulceata ale destinului. Spune-mi clar si sincer: IUBESC PLOAIA. O sa o iubesc mai mult decat propriu-ti chip inecat in mult prea multa fericire.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)


frumos... nimic de comentat
RăspundețiȘtergerepretty... i like...
RăspundețiȘtergere