Scriitorii ar trebui cititi, dar niciodata vazuti sau auziti… – Daphne du Maurier


Si in sfarsit mi-a spus! In sfarsit , raze de speranta si-au creat o carare deziluzionata prin inima ta, aprinzand felinarele sufletului tau. Eu sunt acel pelerin, mereu in lupta cu durerea din tine. Eu sunt acel pictor ce imortalizeaza picaturile strecurate printre petalele de matase alba ale trandafirului rosu din mainile tale.
Eu rup petalele si eu replantez amintirea. Nu esti un gradinar atent….
Eu chem ploaia si tu te ascunzi de ea. Eu te rechem in lumea copilariilor, iar tu imi faci semne de adio din trenul maturitatii…
Stai! Asculta-ma ! vei realiza ca totusi am dreptate. Nu ti-ar placea sa planga natura in ochii tai, iar tu numai sa ii oferi fata ta?...??? nu ti-ar placea ca vantul sa adie suparat in parul tau, iar tu sa dansezi pe ritmul lui? Nu ti-ar placea sa ii lasi pe ceilalti sa isi continue drumul, calcand pe urmele dusmanilor bucuriei, in timp ce tu pictezi cu toate culorile vantului? Nu ti-ar placea sa iesi din tiparul vietii asteia in care inevitabil este aruncat fiecare dintre noi?? Nu ti-ar placea sa iubesti? Sa iubesti cu zambet si atingere …desi nu iti sunt readuse.
Sa zambesti la demonii din sufletul lor si sa le cobori intr-un izvor ingerii. Nu ti-ar placea sa devina ei ingeri in viata ta, iar pe tine, demon razvratit sa te salveze? Nu ti-ar placea sa ii salvezi tu numai pentru ca apoi sa fii salvat? Sa iubesti numai pentru a fii iubit?
Sa iti deschizi sufletul numai pentru ca acolo este cineva care sa citesca inauntrul tau? Sa plangi numai pentru ca stii ca va veni langa tine sa iti streaga lacrimile? Sa fii TU fara sa te temi de ei?

Stiu ca da…




Atunci: lupta ! lupta sa iubesti.


- pentru un prieten minunat => o amintire de Nepretuit -


te iubesc mult:X pentru tot ceea ce mi-ai daruit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu